vineri, 11 noiembrie 2011

Diana - Printesa Daca (19)

- Inteleptule Dokanus, mi-ai spus ca fiecare Fiinta este daruita cu o Putere Zamislitoare, ca isi poate transforma infatisarea, forma, consistenta, substanta, ca poate trece printr-un proces alchimic, ca poate fi altceva, cu totul si cu totul altceva decat asa cum a fost zamisita de Creator. Aceasta transformare prin propria vointa este profunda, definitiva, totala sau este doar o iluzie pe care Fiinta o creeaza constient in asa fel incat sa fie perceputa de ceilalti ca fiind altceva decat este? Desluseste-mi te rog, aceste Taine.
- Nu este o iluzie si nu este o imagine ce prin puterea mintii o putem induce in mintea altcuiva. Orice Fiinta si orice lucru aparent neinsufletit este manifestarea Intentiei Creatorului a Tot ce ESTE. Unul dintre Darurile Creatorului este tocmai aceasta Putere Alchimica salasluitoare in Inima noastra. Suntem asemenea Lui. Putem doar prin vointa noastra sa modelam tot ceea ce ne inconjoara, ne putem modela trupul si mintea asemenea mesterului olar ce modeleaza lutul, putem prin Tainele Mestesugurilor modela fierul, lemnul, piatra si toate celelalte pentru a le transforma in lucruri folositoare noua in viata de zi cu zi sau doar pentru a ne incanta sufletul atunci cand le privim. Daca suntem atenti si privim mai cu luare aminte acest Dar, intelegem ca, asa cum stii deja, mintea noastra, prin puterea gandurilor ne modeleaza viata. De aceea ai fost invatata de mica sa fii atenta la ce te gandesti si cum te gandesti, cu ce putere insufletesti gandurilor tale. Pentru ca asta faci atunci cand dai putere unui gand, il insufletesti. Ii dai Puterea Vietii si el se manifesta in viata ta reala. Suflul, Puterea ta Zamislitoare, vointa ta, face ca acel gand sa coboare in manifestare in viata ta. Ceea ce traim in fiecare zi este manifestarea gandurilor noastre din zilele si anii din trecut si de aceea este bine sa intelegem pe deplin acest Adevar si sa nu mai credem ca alti oameni sunt creatorii vietii noastre sau ca ne pot schimba cursul fluviului vietii. Doar noi o putem face dand Putere Zamislitoare gandurilor altor oameni. Nu puterea insufletita a gandurilor lor ne schimba viata ci insusirea de catre noi a acelei puteri insufletitoare si conectarea gandurilor celorlalti la Puterea Zamislitoare din Inima noastra in care, din acel moment al alegerii constiente sau nu, isi vor avea izvor de putere. Orice gand sau cuvant al altui om, oricat de insufletit cu puteri ar fi, nu are asupra noastra nicio putere inafara aceleia pe care noi i-o dam.
- Asa este, traiesc cu intelegere acest Adevar.
- In Inima noastra, asa cum ti-am spus, salasluieste o Putere cu mult mai mare decat aceea a mintii si a gandurilor nascatoare de trairi si clipe placute sau mai putin placute ale vietii. Un gand insufletit de puterea mintii are nevoie de un timp pentru a cobori in manifestare. El nu se poate manifesta imediat pentru ca ziua de azi este rodul gandurilor de ieri. Inima insa are Puterea Nemarginita de a obtine manifestarea intr-o clipa si chiar de a intrerupe manifestarea unui gand din trecut chiar si daca manifestarea lui a inceput sa prinda forma fizica. 
- Dupa ce am patruns in munte si am simtit acea unda strabatandu-mi trupul, Olma mi-a spus asa: „de-acum inainte, in orice colt al lumii noastre te-ai afla, poti intr-o clipa sa patrunzi in munte si stanca te va ocroti. Poti de asemenea doar sa voiesti si trupul tau se va preface-n piatra, fie asemenea unui trup de om cioplit fie ca forma a Firii ce ne impresoara. Si tot prin simpla ta voie vei reveni in trup de om. Este Darul muntelui.”
- Acea traire avuta este cu adevarat Darul Muntelui. Tu l-ai primit prin insufletire, ai simtit acest Dar si l-ai insufletit cu Puterea Zamislitoare a Inimii tale. Iti era necesara aceasta experienta pentru a intelege ce Putere Nemarginita se afla in Inima ta, pentru a putea intelege si folosi pe deplin Puterea Alchimica a Inimii si a deveni Creator Desavarsit, Alchimist.
- Invata-ma te rog, prieten drag, sa cunosc pe deplin si sa folosesc aceasta Putere Zamislitoare.
- Vino, printesa draga!

In ungherul cel mai retras al casutei lor, se afla o scara ingusta si spiralata asemenea cochiliei unui melc, cioplita in stanca. Scara coboara catre Inima Muntelui. Din loc in loc, pe peretele aspru este sapat cate un locas micut din care cristale aurii ne lumineaza drumul. Un lung sir de semne sapate in peretele scarii ne insotesc. Nu-mi sunt cunoscute, nu le pot deslusi sensul. Imi atrage atentia acuratetea cu care au fost cioplite. Nu par a fi facute de mana omului oricat de mare pricepe ar avea si oricat de ascutita ar fi fost dalta sa. Inteleptul Dokanus imi prinde privirea nedumerita si imi desluseste intrebarea din gand.
- Sunt simboluri sapate de cei ce au trait cu douazeci de milioane de ani inaintea noastra pe aceste plaiuri. A fost o alta omenire ce ne-a lasat o mostenire fara seaman in aceste simboluri si scrieri. Stanca este scrijelita cu puterea luminii izvorata din cristale, de aceea este atat de frumoasa. Cu dalta este aproape imposibil sa scrii si sa desenezi atat de curat in granit. Ti-ar trebui sute de ani sa scrii doar cateva cuvinte si sa desenezi cateva simboluri.
- Muntele a pastrat cu sfintenie aceste mesaje milioane de ani fara a lasa apa sa le modifice in vreun fel.
- Muntele este prietenul nostru drag si este un Frate mai mare si mai Intelept. El i-a cunoscut pe acei oameni si a pastrat si imaginea trupului lor, a pastrat si imagini ale celor ce s-au petrecut in acele timpuri. El nu uita nimic iar noua ne-a dat Darul de sti cum sa vedem toate cele pastrate in Inima sa.
- Simt ca Inima sa nu este de piatra asa cum ai putea crede ci este o Inima asemenea Inimii noastre, un vartej de Putere Celesta.
- Asa este Inima Muntelui si in curand vei patrunde in acest vartej si ii vei putea vedea si trai Maretia.

Cu cat coboram mai in adanc, lumina devine mai intensa. In urma noastra lumina cristalelor paleste pe masura ce ne departam de ele in timp ce lumina cristalelor de care ne apropiem creste in intensitate. Stiu ca sunt Fiinte asemenea noua si le multumesc pentru Darul lor de Lumina. Ajungem intr-o grota foarte mare, luminata puternic. Nu pare a fi o creatie a muntelui ci a omului. Este perfect rotunda, boltita, o cavitate in forma de jumatate de sfera. O grota mai mare inca nu am vazut. In cheia boltii este un simbol necunoscut mie. Il simt puternic, vibrant, cercetator. Pe peretele rotund se afla mii de nise sapate in piatra. In fiecare nisa sunt tuburi ce par a fi dintr-un metal alb la privit. Cate douasprezece in fiecare nisa si sunt douasprezece mii de nise dupa spusele prietenului si Indrumatorului meu. 
- Ce sunt aceste lucruri, prietene Dokanus?
- Sunt scrierile lasate noua de acel popor minunat ce a locuit mult timp prin aceste locuri pe vremea cand valurile marii se spargeau in stanca muntelui. In fiecare tub putin mai lung de un cot* si jumatate si gros de un cot se afla treizeci si sase de discuri groase de un deget** pe care este sapat adanc tot ceea ce au vrut sa ne transmita acele Fiinte. Din loc in loc se afla perforate mici orificii. Discurile pot fi puse unul in spatele altuia pe axul care il vezi in centrul acestei grote. Ele se pot roti pe ax si cand doua sau mai multe orificii se suprapun, primim un alt inteles al scrierilor de pe discuri daca le citim impreuna. Asta inseamna ca pe toate aceste discuri exista suprapuse un numar urias de lucruri ce ne-au fost lasate mostenire. Un singur om nu le poate cuprinde. Mai ia aminte ca fiecare disc are pe margine o portiune in forma de trapez isoscel cu baza mare catre exterior pe care este inscris cate un simbol.
- Cum putem patrunde si pastra toate aceste intelesuri folositoare? Daca ne-au fost lasate mostenire inseamna ca ne sunt necesare, ca ne aduc ceva folositor noua si celor ce vor veni. Cum putem folosi aceste invataturi?
- Le vom intelege si pe masura ce le vom patrunde Adevarul, le vom impartasi celor care simt chemarea catre Cunoastere si Intelepciune. Am chemat cei mai de seama mesteri olari si am copiat in lut toate aceste invataturi. Am trimis discuri de lut Inteleptilor din indepartatele Tari ale Rasaritului si celor de dincolo de Marea Atlanta si i-am chemat si pe ei sa ajute la intelegerea acestor invataturi si simboluri. Acum stiu ca aceasta Intelepciune ne va ajuta sa creem o Omenire a Iubirii atunci cand Mama Pamant va fi iarasi scaldata in Lumina Miezului Auriu.  Mesterii olari au preluat o parte din simboluri si au inceput sa le deseneze pe vasele lor de lut. Femeile Dace le-au tesut si le brodeaza pe vesmintele noastre. Kapnobataii le folosesc pentru vindecarea sufletelor si trupurilor pe cele care au acesta menire. Lucratorii pamantului le deseneaza sau le scrijelesc pe pietre si le aseaza in gradinile lor. Au observat ca astfel, prin puterea simbolurilor, holdele lor au un spor insemnat de rod. Inteleptii se straduiesc sa afle intelesurile lor cele mai profunde si sa le aduca in folosul tuturor oamenilor. Abia daca am deslusit cateva Taine si iata ca am inceput sa primim Daruri din insusirea acestor cunoasteri stravechi.

Privesc cu luare aminte un disc. Simt in Inima bucurie si Incantare desi nu inteleg acele semne si desene. Dokanus ma indeamna sa-l iau din locasul lui si sa-l asez in axul din centrul grotei pe care o voi numi de aici inainte Izvorul Strabunilor. Discul este incredibil de usor. Il privesc cu atentie. Semnele sunt foarte frumoase. Sunt douasprezece cercuri concentrice ca douasprezece inele. Pe fiecare inel este un singur sir de semne. Ating cu degetele un semn si incerc sa inteleg. Simbolul se lumineaza puternic si din din el izvoraste o imagine de o claritate care te face sa crezi ca este aievea. Este un tarm pietros de ocean. Valurile lovesc cu putere stancile. Dincolo de stanci este o intindere de nisip pe care valurile se aseaza netulburate. Zaresc ceva miscandu-se pe intinderea de nisip dar prea departe pentru a distinge ce anume este si imi doresc sa vad mai de aproape. Imagine creste aproape deodata cu gandul meu si inteleg ca se modeleaza vointei mele. Sunt la doi pasi de doua Fiinte ce se misca anevoie pe nisip in directia apei. Inteleg ca sunt vietuitoare ale oceanului ce au iesit probabil sa se incalzeasca la lumina placuta a unui soare galben-rosietic. Au brate intrucatva asemanatoare cu ale noastre dar cu palme foarte mari, probabil pentru a le aduce un spor de putere la miscare prin apa. Picioarele sunt foarte puternice dar lipite in partea dinspre trup si se pare ca nu pot merge asemenea noua ci inainteaza unduindu-si trupul si ajutandu-se cu bratele. Chipul le este frumos, foarte omenesc. Isi zambesc si scot sunete pe care nu le inteleg dar le simt a fi pline de tandrete. Sunt cu siguranta Fiinte foarte inteligente. La orizont, cerul lor incepe sa se lumineze foarte puternic si sa devina liliachiu. Vad cum cele doua Fiinte se grabesc sa ajunga in ocean. In putin timp intregul cer primeste lumina acea de culoarea florii de liliac dar nu o simt ca fiind placuta. Lumina soarelui galben-rosietic este inghitita cu totul de aceasta lumina ce creste necontenit. Privesc rasaritul celui de al doilea soare al acestei lumi si imi pare infricosator. Steaua ce iese parca din mare este uriasa. Simt freamatul trupului ei incandescent, vad vartejuri de materie stelara ridicandu-se din trupul clocotitor, aud parca un vuiet ce creste si acopera totul. Oceanul a inceput si el sa fiarba si valurile sunt acum uriase. Cele doua Fiinte au disparut in adancuri. Ma departez de acel loc si ridic palma de pe simbolul desenat pe disc. Sunt iarasi in Grota Izvorului Strabunilor. Ating cu palma un alt simbol si din el creste imaginea unui disc asemenea celui din fata mea doar ca este cu mult mai mare. Nu are simboluri incrustate ci doar acel trapez isoscel pe care sunt cateva denivelari. Discul pluteste pe oceanul acelei lumi cu doi sori. Gandul de a-l vedea mai in amanunt mi-l aduce in preajma. Abia atunci imi dau seama ca este urias. Prin peretele transparent vad ca interiorul este mai mult de jumatate plin cu apa de mare si ca sunt mai multe Fiinte acvatice ce inoata. Starea lor este de liniste, de armonie. In mijlocul apei este o insula formata din multime de cristale ce emit tot felul de lumini in culorile podului de foc. Fiintele ating acele cristale si luminile isi maresc sau isi micsoreaza intensitatea. Dupa un timp, toate acele Fiinte luminoase se retrag catre malul rotund al acestui lac din interiorul discului si se aseaza fiecare in cate un locas doar putin mai mare decat trupul lor. Ultimul care se departeaza de insula de cristale din centru atinge cristalul cel mare si pe tavanul discului apare cerul asa cum il stiu eu aici pe Pamant doar ca pozitiile stelelor sunt putin modificate. Cand si aceasta Fiinta se aseaza in locasul ei de apa, discul incepe sa se ridice usor de pe suprafata oceanului apoi in foarte putin timp dispare in lumina calda a soarelui galben-rosietic. Ridic mana de pe simbol si il privesc pe Inteleptul Dokanus. 
- Inteleg ca aceste Fiinte au pornit candva cu carul lor stelar catre cerul nostru.
- Da, si nu sunt singurele. Priveste!
Dokanus aduce un alt disc si il fixaza peste cel dinainte adus de mine. Potriveste doua orificii minuscule apoi atinge cu palma un simbol ce are in spate, in dreptul lui, simbolul de pe primul disc a carei imagine abia o cercetasem. In fata ochilor ni se deschide un spectacol impresionant. O multime de care stelare in forma de disc se ridica din apa oceanului catre cerul acelui pamant. Sunt mii, poate zeci de mii. Pana la orizont si poate si dincolo de ce putem cuprinde cu ochii trupului, care stelare se ridica necontenit catre cer.
- Aceste Fiinte sunt acum Aici, pe Pamant? Se afla in ocean?
- Doar foarte putini. Fiintele acvatice au fost nevoite sa-si paraseasca pamantul pentru ca acel soare liliachiu a inceput sa creasca necontenit si in urma cu foarte mult timp a inghitit pamantul lor. Ei s-au raspandit printre sele pe pamanturile pe care au gasit suficient de multa apa pentru a putea sa vietuiasca. Au dus cu ei pe fiecare pamant nou intreaga lor Cunoastere si Intelepciune si au incercat pretutindeni sa ajute Fiintele acelui loc sa se ridice pe trepte de Intelegere si Cunoastere tot mai inalte. Totul se afla inscris aici in aceste discuri. Am descoperit ca discurile sunt mereu improspatate cu noi si noi imagini ale lumilor pe care le-au creat aceste Fiinte Luminoase. Prin Puterea simbolului din cheia boltii discurile de aici comunica intr-n fel nestiut cu discurile din toate celelalte lumi in care au fost duse asemenea izvoare de Cunoastere si Intelepciune. Tot Puterea acelui simbol este cea care face ca aceste discuri sa proiecteze in lumea noastra acele imagini si ca ele sa raspunda vointei noastre. Dar numai oamenilor luminosi, Oamenilor Solari, simbolul din cheia boltii le deschide aceste imagini.

Privesc incaodata simbolul de pe bolta si simt cum un curent imi strabate trupul si mintea. Acelasi simbol se afla gravat adanc pe aparatoarea falxului meu. Cum de nu i-am dat nicio atentie pana acum? Cum de nu i-am simtit vbratia? Imi promit in gand ca voi merge la faurarul ce mi-a facut falxul si il voi ruga sa-mi explice de ce mi-a daruit puterea simbolului in acest fel si de ce nu mi-a spus nimic si m-a lasat sa descopar singura aceasta Taina.
- Poate ca intr-o zi aceste Fiinte Luminoase vor vei in trup si ne vor darui Intelepciunea lor.
- Vor veni atunci cand va fi timpul potrivit, cand oamenii vor intelege ca toate Darurile Creatorului sunt puteri ce ne indruma catre Armonie,  catre vietuire in Iubire, catre sporire in Intelepciune.
- Ai spus bunule prieten ca putine dintre Fiintele Marii sunt si Aici, in Oceanul Pamantului. Putem merge sa le intampinam cu Bucurie, sa le daruim Respectul si Devotiunea noastra?
- Fiintele Marii se afla in Oceanul ce Mare si Linistit si nu pot fi aflate daca ele nu doresc sa ni se infatiseze. Gandeste-te ca, privit din Inalt si dintr-o anumita parte, Pamantul nostru pare a fi cu totul acoperit de ape. Este o intindere uriasa de ape adanci iar noua ne este cu neputinta sa calatorim atat de mult cu panzarele pe care le avem Acum.
- Dar le putem intalni in Inima, fara a fi nevoie sa plecam din Tridacna. In Inima suntem una cu Tot ce ESTE.
- Atunci aseaza-te in Linistea Inimii in acest loc.

Dokanus zambea cu inteles, bucuros fiind ca am descoperit Taina. Am prins gandul lui si i-am zambit.
- Asadar, Dokanus, prieten drag, asa ai deslusit o parte a secretelor inscrise in aceste discuri. Asa-i?  
- Da, Fiintele Marii mi-au dat unele chei dar nu pe toate. Pe masura ce inteleg primesc alte si alte chei si merg mai departe. Nu exista scurtaturi. Cunoasterea si Intelepciunea se dobandesc pas cu pas. Rabdarea este esentiala. Uneori pasii sunt mai iuti altadata mai inceti. Uneori sunt atat de iuti incat ti se pare ca ai sarit mai multe trepte dar nu este adevarat, ai pasit doar atat de repede incat nici nu ai simtit treptele. Alteori ti se pare ca trece un timp indelungat si nu se intampla nimic. Crezi in astfel de momente nelinistitoare ca tot ce inseamna cresterea ta in intelegere s-a oprit. Nu s-a oprit, este doar nevoie de un ragaz mai indelungat pentru a putea pasi cu folos deplin pe treapta urmatoare. Cresterea este continua, doar mintea noastra prinsa in mirajul existentei timpului poate crede ca este altfel.

Il privesc cu drag si ma asez pe ceea ce pare a fi un jilt de piatra. Imi ridic privirea catre simbolul din cheia boltii si il privesc linistita. O Lumina binefacatoare ma invaluie. Gandurile-luptatori din mintea mea se retrag in unghere nestiute. Trupul isi pierde consistenta si simt ca plutesc intr-un ocean de liniste profunda. Este Pace, este Armonie, este Intelepciunea Firii. Primesc direct in Inima fluxuri de imagini, intelesuri, o Cunoastere Profunda a ceea ce ma inconjoara, a semnificatiei si importantei acestui loc in timpul ce va veni, in timpul cand voi fi Regiana Daciei Sfinte. Ma simt ocrotita in Lumina Celesta invaluitoare. Fiintele Marii ma privesc cu Recunostinta, cu Respect, cu Devotiune. Inteleg ca vom vietui in Armonie si Iubire, ca vom fi Impreuna-Creatori in Noua Omenire, ca vom impartasi si altor neamuri din intinsul cerurilor Cunoastere si Intelepciune. Le multumesc in Inima si revin in Firea Inconjuratoare, in Grota Izvorului Strabunilor.
- Multumesc Dokanus. 
- Sa mergem mai departe in grota in care vei afla primele Taine ale Alchimiei. Cu Darurile pe care le-ai primit de la Fiintele Marii vei putea elibera Puterea Zamislitoare a Inimii tale. 
- Atunci sa nu mai pierdem nicio clipa. Sa mergem Acum! 

Rad in Inima mea pentru ca intotdeauna, de cand ma stiu, orice actiune ce se intrevedea, orice imprejurare in care era necesar sa aleg, avea si are pentru mine trairea puternica a lui Acum. Daca vrem sa facem ceva, atunci sa facem Acum! Orice amanare poate insemna niciodata – asta am inteles de cand eram mai mica decat roata carului.

*1 cot = 637mm
**1 deget = 28mm

****

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu